Între timp, a fost înființată compania Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român SA, parte a soluției, convenite în urmă cu 6 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, și a început să avanseze și implementarea părții a doua a înțelegerii din Memorandumul încheiat de Guvern în 2013 cu KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas, respectiv preluarea de către KMG International a unei cote de 26,7% din participația de aproape 45% din acțiunile Rompetrol Rafinare aflată în posesia Ministerului Energiei, contra unei sume minime de 200 milioane dolari.
În acest moment, valoarea de piață a pachetului de 26,6959% din acțiunile RRC pe care Ministerul Energiei vrea să îl vândă este, conform cotației de la BVB, de circa 577 milioane lei, adică cam 140,3 milioane dolari la actualul curs dolar/leu, cu 30% sub prețul minim de 200 milioane dolari țintat de Guvern și convenit cu partea kazahă.
Fiicele fostului patron al Rompetrol Dinu Patriciu, decedat în 2014, precum și a doua soție a acestuia, au fost condamnate la prima instanță de către Tribunalul București la plata a peste 200 milioane dolari către Ministerul Finanțelor Publice, bani reprezentând celebra creanță petrolieră a statului român asupra Libiei, recuperată de Rompetrol la începutul anilor ’90 și despre care statul consideră că ar fi trebuit vărsată integral la buget.
KMG International, divizia înregistrată în Olanda a gigantului energetic kazah de stat KazMunayGas, susține că deține o hotărâre dictată de o instanță de arbitraj din Olanda prin care moștenitorii lui Dinu Patriciu au fost obligați să-i plătească despăgubiri de 200 milioane dolari, în urma unui litigiu generat de preluarea Rompetrol de la Patriciu în perioada 2007-2009. Suma este identică cu cea pe care KMG International se angaja în 2013, prin memorandumul semnat cu autoritățile de la București, să o plătească statului român contra unei participații de 26,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare, ca parte a unei înțelegeri mai complexe destinate rezolvării problemei datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea depusă în aprilie de Rompetrol Rafinare, compania sa mamă KMG International și o altă firmă din grup, Oilfield Exploration Business Solutions, de ridicare a sechestrului impus de DIICOT în urmă cu 2 ani, în aprilie 2016, pe rafinăria Petromidia și pe alte active ale celor 3 companii, în dosarul penal Rompetrol 2, în care estimarea inițială a prejudiciului se ridica la aproape 770 milioane dolari.
Statul face primul pas spre înființarea fondului de investiții de 1 miliard de dolari pentru plasamente în sectorul energetic românesc, convenită în 2013 prin memorandumul semnat cu compania de stat kazahă KazMunayGas în vederea reglării datoriilor bugetare istorice ale Rompetrol.
Ar fi pentru a doua oară când Rompetrol dă în judecată statul român în curțile arbitrale internaționale. Acest lucru s-a întâmplat prima oară în 2005, când Dinu Patriciu, pe atunci proprietar al companiei, acuza autoritățile de la București de hărțuire judiciară și administrativă a sa și a Rompetrol și cerea despăgubiri de peste 185 milioane dolari.
ÎCCJ a respins, vineri, contestațiile formulate de KMG International și de subsidiarele sale Rompetrol Rafinare și Oilfield Exploration Business Solutions, dar și de fostul director general al Petromidia, Alexandru Nicolcioiu, la sechestrul instituit de DIICOT pe active de circa 2,7 miliarde lei ale celor 3 companii în dosarul Rompetrol 2, menținând măsura asigurătorie.
Președintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cererea de urmărire penală a foștilor miniștri Mihai Tănăsescu (Finanțe, 2000 - 2004), Dan Ioan Popescu (Economie și Comerț, 2003 - 2004), Sebastian Vlădescu (Finanțe, 2005 – 2007 și 2009 – 2010) și Gheorghe Pogea (Finanțe, 2008 – 2009).
MFP a respins cererea Rompetrol Gas, parte a KMG International, fosta Rompetrol Group, de reautorizare ca antrepozit fiscal de producție a stației sale de îmbuteliere GPL pentru butelii de aragaz de la Năvodari de pe platforma Petromidia, ca urmare a sechestrului instituit de DIICOT pe active de 3 miliarde lei în dosarul Rompetrol 2.
Tribunalul Constanța a decis, miercuri, să trimită înspre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție contestațiile formulate de KMG International și de subsidiarele sale Rompetrol Rafinare și Oilfield Exploration Business Solutions la măsura sechestrului asigurător instituită de DIICOT pe active de 3 miliarde lei ale celor 3 companii în dosarul Rompetrol 2.
Procurorii DIICOT cer aviz de la președinte pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea, în dosarul Rompetrol 2.
KMG International și subsidiarele sale Rompetrol Rafinare și Oilfield Exploration Business Solutions au contestat în instanță sechestrul asigurător pus de procurorii DIICOT pe active de peste 3 miliarde lei ale celor trei companii în dosarul Rompetrol 2, pentru acuzații de prejudiciere a bugetului de stat al României din 1998 încoace.
Activitatea din România a firmei de avocatură Salans, actualmente Dentons, se leagă indisolubil de numele americanului Obie Moore, unul dintre cele mai influente personaje de la București de după 1989. Printre multe altele, Moore a fost șef al AmCham și a deținut și funcția de director general al Rompetrol Holding.
Rompetrol Rafinare, care controlează rafinăriile Petromidia și Vega, s-a menținut pe profit și în primul trimestru al acestui an, după rezultatul pozitiv de peste 268 milioane lei consemnat în 2015, și a încheiat primele trei luni din 2016 cu un profit net de 165,7 milioane lei, față de pierderea de 329,5 milioane lei înregistrată în T1 2015.
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunțat, miercuri seară, pe contul său de Facebook, că ministerul s-a constituit parte civilă în dosarul în care DIICOT a pus sechestru pe active de peste 3 miliarde lei ale companiilor KMG International, Oilfield Exploration Business Solutions și Rompetrol Rafinare, pentru acuzații de prejudiciere a bugetului de stat al României din 1998 încoace.
Fiscul susține că a menținut sechestrul instituit în 2010 asupra unor terenuri, instalații și participații în filiale ale Rompetrol Rafinare pentru că instituțiile statului nu i-au comunicat dacă prevederile memorandumului de înțelegere încheiat în 2013 între Guvern și Rompetrol pentru stingerea datoriei istorice a companiei au fost sau nu respectate și implementate.
Sechestrul institutuit luni de procurorii DIICOT pe bunuri de peste 3 miliarde lei ale companiilor KMG International, Oilfield Exploration Business Solutions și Rompetrol Rafinare survine la mai puțin de o lună după ce doi miniștri-cheie din Guvernul Cioloș au "binecuvântat" acordul privind preluarea de către CEFC China a 51% din fosta Rompetrol Group.